Categorii
Blog

Aventuri în aer

Acum că iar am început cu mai multe călătorii cu serviciul, am și parte de mai multe aventuri. Belșug de subiecte pe ultimele zboruri Lufthansa. La plecare, de fapt pe al doilea zbor de la Frankfurt la Dusseldorf, am rămas puțin fără scară. Asta după ce aveam o mică întârziere, iar eu îmi făceam probleme pentru că mă așteptau niște colegi de pe alt zbor să mergem împreună cu o mașină închiriată la destinație. Și era și miezul nopții. Să zicem că se mai întâmplă. Dar Lufthansa, Germania, nu te-ai aștepta că au uitat că din avion, dacă nu e la terminal direct, mai e nevoie și de scară. Mă rog, am dormit și mi-a trecut, însă la întoarcere am avut un 1-2-3 memorabil:

Să nu uităm cum să respirăm

Avem acum nevoie de un aparat care să ne ajute să nu uităm cum să respirăm. Înțeleg că e bună tehnologia, dar nu mergem puțin cam departe? Asta cu respirația n-ar trebui să fie o treabă cam exclusiv umană? Dacă nu știi bancul cu blonda cu ajutorul de respirație, zi-mi și-l adaug la bibliografie 🙂

sa nu uitam cum sa respiram
Avem oare deja nevoie să ne amintească un aparat să respirăm?


Început prost pentru limba germană

Demnă inițiativa nemților să învețe pasagerii cuvintele importante din limba germană. Probabil că este bine pe orice altă rută cum au început. Dar nu și pe ruta către sau dinspre București. Ok, am băut și eu cu nemți și știu că așa dau ei noroc la băute, dar n-am putut să nu mă amuz

Cel mai plăcut mod să înveți germană: prost!

Șervețelul poliglot din avion

Lovitura de grație, bine ați venit…

Bine ați venit la Budapesta! Asta am auzit când am aterizat la Otopeni. Pe buuune?!! Aveam căștile și ascultam o carte audio, așa că am zis că mi se pare. M-am uitat în jur și se crease o agitație comico-enervantă. S-a corectat omul și a zis apoi Bucharest, Bucharest, de mai multe ori. Dar vorba chinezului bătrân: o vorbă scăpată, n-o mai poți prinde nici călare… chiar nici cu avionul… Of, of, măi, măăăi.

Categorii
Blog

Aventuri în aer

Acum că iar am început cu mai multe călătorii cu serviciul, am și parte de mai multe aventuri. Belșug de subiecte pe ultimele zboruri Lufthansa. La plecare, de fapt pe al doilea zbor de la Frankfurt la Dusseldorf, am rămas puțin fără scară. Asta după ce aveam o mică întârziere, iar eu îmi făceam probleme pentru că mă așteptau niște colegi de pe alt zbor să mergem împreună cu o mașină închiriată la destinație. Și era și miezul nopții. Să zicem că se mai întâmplă. Dar Lufthansa, Germania, nu te-ai aștepta că au uitat că din avion, dacă nu e la terminal direct, mai e nevoie și de scară. Mă rog, am dormit și mi-a trecut, însă la întoarcere am avut un 1-2-3 memorabil:

Să nu uităm cum să respirăm

Avem acum nevoie de un aparat care să ne ajute să nu uităm cum să respirăm. Înțeleg că e bună tehnologia, dar nu mergem puțin cam departe? Asta cu respirația n-ar trebui să fie o treabă cam exclusiv umană? Dacă nu știi bancul cu blonda cu ajutorul de respirație, zi-mi și-l adaug la bibliografie 🙂

sa nu uitam cum sa respiram
Avem oare deja nevoie să ne amintească un aparat să respirăm?


Început prost pentru limba germană

Demnă inițiativa nemților să învețe pasagerii cuvintele importante din limba germană. Probabil că este bine pe orice altă rută cum au început. Dar nu și pe ruta către sau dinspre București. Ok, am băut și eu cu nemți și știu că așa dau ei noroc la băute, dar n-am putut să nu mă amuz

Cel mai plăcut mod să înveți germană: prost!

Șervețelul poliglot din avion

Lovitura de grație, bine ați venit…

Bine ați venit la Budapesta! Asta am auzit când am aterizat la Otopeni. Pe buuune?!! Aveam căștile și ascultam o carte audio, așa că am zis că mi se pare. M-am uitat în jur și se crease o agitație comico-enervantă. S-a corectat omul și a zis apoi Bucharest, Bucharest, de mai multe ori. Dar vorba chinezului bătrân: o vorbă scăpată, n-o mai poți prinde nici călare… chiar nici cu avionul… Of, of, măi, măăăi.

Categorii
Ce vreau eu?

Simțurile: rădăcini ale prezentului

Am răcit: nas înfundat, strănuturi, tuse, chestii de sezon, deci sunt la modă. Nu e prima oară iarna asta, dar este prima dată când, în afara faptului că n-am simțit mirosuri, am pierdut și partea cu gustul. Auzisem, dar nu-mi amintesc să mi se mai fi întâmplat. Când am început să fiu conștient de problemă, deși nu e cine știe ce, mi-am dat seama de niște lucruri evidente de altfel.

Imaginează-ți un grătar la care nu simți nimic. Asta în condițiile în care numai mirosul de grătar din haina pe care o port mă umple de bale, ca să zic așa plastic. Am făcut și pește. Nimic. Adică textura mâncărurilor o simțeam, dar nimic altceva. Am lins și o lămâie, care altă dată m-ar fi făcut verde la față. Nimic.

Era ca și cum una din culori ar fi dispărut din lumea mea. Îți închipui? O viață fără verde de exemplu. Păi cum ar fi iarba frate? Frunzele, bradul de Crăciun? Mda și uite așa mi-am dat seama cât de importante sunt simțurile pentru a putea fi cu adevărat prezent.

Categorii
Vara nu-i ca iarna

Regulat, sau neregulat?

Imaginează-ți că ajungi dimineața la servici, ai o mare mașinărie care face o cafea de calitate superioară, jdă feluri ca să zic așa, cu boabe râșnite pe loc pentru aromă completă, dar în loc de ceva de băut, mașinăria îți dă o afirmație de te doare neuronul ăla singur, cel care se trezește mai devreme, până la cafea. Îți dai seama ce valuri poate face o mașină d-asta, apreciată de toți, când cuvântul ei, care atârnă greu, spune digital și răspicat:

– Opriți ciclul neregulat!

Cred că d-aia substantivul mașină e de gen feminin…

IMG_3845

Categorii
Vara nu-i ca iarna

Fugi până să ia foc, să nu mori de râs

Uitasem de categoria asta de articole mai vechi Vara nu-i ca iarna, dar am o poză pe care trebuie să o public aici. Am participat la un workshop într-un hotel din capitală, unde limba română, cât și cea engleză sunt la ele acasă, excepție fiind mai mult ca sigur afișul ăsta înflăcărat cu planul de evacuare în caz de incendiu.

IMG_3684

Din picanterii: închide-ți gazele și asta din franțuzescul switch or turn off gas, dorrs…, keep your calm down. Deci nu oricum.