Ar fi durat mai mult până să-mi dau seama că ni s-a stricat combina frigorifică dacă nu-mi venea joi să beau o bere rece. Am luat o bere din frigider, dar surpriză, nu mai era aşa rece cum ştiam eu ca tre’ să fie. Problem. Problem, problem nu aşa. În partea de jos cu congelatorul, pachetele încă mai erau congelate, dar în sertarul de sus se vedea clar că a venit primăvara şi gheaţa a început să se dezgeţe.

Chem un cunoscut care s-a ocupat o grămadă de vreme cu reparaţii în domeniu şi, de când intră, îmi zice că alegerea mea (o combină Arctic d-aia mare KS32 sau cam aşa ceva) a fost proastă. Aproape cea mai proastă. Toate se strică, mai devreme sau mai târziu datorită proiectării deficiente a sistemului de răcire. Am înţeles destul de repede că variantele de reparaţie erau: ori reîncărcarea circuitului cu un fel de freon, care oricum avea să iasă că exista un por undeva în instalaţie, ori să taie combina în partea superioară şi să înlocuiască circuitul de răcire. Varianta 1 era cam 80RON şi putea dura un an, o lună, sau o săptămână, nu exista nici o garanţie. Varianta a doua era mai mult un fel de operaţiune monstrul şi şansele de reuşită erau mari, dar cu o estetică a la Frankelstein, plus că era nepreţuită. Problema cu combinele astea este că sistemul de răcire este încastrat în partea din spate a peretelui interior, unde se formează condens şi se îngheaţă/dezgheaţă atât de des ţevile alea încât nu prea au cum să reziste mult. Până la urmă al meu a ţinut vreo 4 ani şi cred că era momentul să-i dăm liber.

O tehnologie mai robustă, cică, este cea no frost, pe care o poţi recunoaşte uşor deoarece în interiorul frigiderului şi/sau congelatorului poţi vedea nişte fante prin care circulă aerul rece. Tehnologia o mai poţi identifica destul de uşor şi prin eticheta pe care scrie no frost şi prin preţul adecvat, adică nu prea am văzut modele mai ieftine de 1500RON. Asta este, overdraftul să trăiască. Ne-am orientat la un Beko, din câte am înţeles asamblat la Găieşti, fără pretenţii de clasă lux, dar cu o grămadă de funcţii. L-am botezat Bebeco şi  a intrat destul de repede în familie. Are şi un distribuitor de apă rece, a cărui utilitate nu prea o văd, deoarece soţia şi bebe nu beau rece, iar eu nu prea beau apă. Am studiat documentaţia şi cu toate că recomandă ei să eviţi anumite chestii, abia aştept să-l testez cu o Feteacă regală cupată cu un Aigote şi puţină Tămâioasă de aromă şi buchet. Băgaţi şi voi comentarii pro, să o convingeţi pe nevastă-mea. Merci.

O altă parte interesantă a fost faptul că nu prea aveam ce să facem cu namila stricată. Ce pana mea să fac cu ditamai combina, unde să o duc? Era o promoţie prin care dacă luam un alt Arctic primeam 150RON, dar noi nu mai vroiam… De cărat şi până jos era o distracţie de care aş fi vrut să mă lipsesc, aşa că m-am gândit că îi rog pe băieţii care l-aduc pe ăla nou să-l ia pe ăla vechi. Mai ales că ar fi putut găsi pe careva care cumpăra un Acrtic nou, mă gândeam că o sa fie interesaţi să îl ia şi să mai scoată un ban.

Livrarea este sigurată gratuit de Carrefour. Ştiam dinainte că transportul este asigurat până în stradă, mai departe e treaba ta, aşa că după ce au ajuns băieţii şi au început să se plângă de greutate etc. le-am înfiripat ideea că nu lucrează în pierdere şi să vezi ce frumos au ţopăit cu el până la doi. Are vreo sută de kile din câte scrie pe hârtii, aşa că tot respectul pentru ei. Respectul şi încă 30 RON au rezolvat totul, inclusiv să-l ia si pe cel vechi, de care la început au spus că nu se leagă, că e prea complicat, că nu au loc în maşină, că mai au şi alte livrări. Sigur au scos ei ceva pe el, dar pe noi nu asta ne interesa, vroiam doar să scăpăm de el.

Dacă ai d’ăsta cu dozator de apă rece, zi-mi că ai încercat cu vin, bere, tărie sau altceva şi că n-ai avut probleme…