Miliardar

miliardarA fi sau a nu fi miliardar. Miliardar în Euro, de fapt merge şi în RON… Citeam în Forbes cum a afectat criza averea unora. Adică, Gates a venit din nou pe locul 1 la categoria cel mai bogat om din lume, după ce Warren Buffett a pierdut 25.000.000.000 dolari datorită crizei, nu că n-ar fi pierdut şi Gates, dar s-a limitat la 18 miliarde dolari. Mi-a făcut plăcere să scriu în cifre. Să-mi bag, câte zerouri… Pe primul loc la pierderi era un indian, de care oricum nu auzisem nimic, Anil Amani, care cică a pierdut 31.9 miliarde dolari. Adică omul a pierdut ceva substanţial, dacă nu se crăcăna puţin, pierdea cât tot PIBul României din 2000.

Criza asta n-a iertat nici o naţie, Continuă să citești

A fi sau a nu fi semafor ?

semaforAzi am fost la Kaufland (în Ploieşti) ca să cumpăr nişte crănţănele că vin nişte prieteni în vizită. La ieşirea din parcare este un semafor. Sub semafor, un mare semn Stop. Deasupra semaforului, o d’aia cu lumină intermitentă verde pentru cei care o iau la dreapta. Toate bune şi frumoase, doar că luminiţa (de la capătul tunelului) nu funcţionează, ceea ce creează nişte probeleme în trafic, pentru că:

  1. şoferii care ştiu lumina intermitentă presupun că s-a ars becul, dar ea este încă validă, şi vor să treacă, indiferent de culoarea semaforului pentru sensul înainte;
  2. şoferii care nu ştiu de lumina intermitentă, se opresc la culoarea roşie a semaforului.

Personal, cred că varianta 2 este cea corectă în condiţiile de faţă şi că ăia care au grijă de semafoare sunt nişte delăsători generând frustrări în trafic. Oricum, o fază interesantă a fost când unul s-a oprit la roşu, una în spatele lui claxona, ăla a deschis uşa, iar ea ţipa la el că nu trebuie să se oprească pentru că deasupra este o lumină verde intermitentă. Tipu’ nervos la maxim îi spune răcnind: Intermitentă-i mă-ta! Dă-ţi buza jos de pe ochi şi-o să vezi că-i roşu la semafor. Şi uite aşa se colorează viaţa chiar şi stând în trafic…

A fi sau a nu fi profesionist

profesionistNu vreu să mă refer la un domeniu anume ci la generalităţile care fac pe ceilalţi să spună: profesionist dom’le! Eu sunt convins că profesionalismul îşi are locul indiferent de poziţia din organigramă şi urcarea către vârf nu înseamnă neapărat şi un nivel mai ridicat de profesionalism, din păcate. Vorba aia, suntem promovaţi până la nivelul la care ne demonstrăm incompetenţa. Sper că eu mai am ceva până acolo. În plus văd în jurul meu exemple excelente, unele bune, unele mai puţin pune,  altele proaste şi unele care nu merită nici măcar să fie  considerate ca fiind cele mai proaste, dar mă gândesc că poate nu clasific eu corect persoanele neştiind clar ce criterii ar trebui să folosesc, nu?

Ce este un profesionist?

Ei bine, eu nu ştiu ce este un profesionist şi practic cam asta aş vrea să aflu în urma acestui articol, prin concentrarea pe acest subiect. Dacă tu ştii, te rog corectează-mă sau completează-mă în cele ce urmează. Dacă nici tu nu ştii, hai să desluşim împreună… Empiric vorbind, mă gândesc la un profesionist ca la o persoană care face bine, ce trebuie să facă, când trebuie, cum trebuie să facă.

Ce (te) face profesionist(ul)

Să mai clarificăm ceva: oriunde folosesc termenul profesionist, mă refer la ambele sexe, deci profesionist sau profesionistă. Zic asta pentru că sunt plăcut misogin, dar totuşi am şi exemple clare în care doamnele sau domnişoarele chiar sunt profesioniste (mă refer la ocupaţii respectabile, nu la prostii).

Aşa, deci cam asta cred eu că ar face dintr-o persoană oarecare, un profesionist în domeniu:

  • experienţa – cu toate că poţi fi cel mai bun din facultate, liceu, şcoală etc. nu pot să cred că instantaneu devii un profesionist în domeniul tău. Timpul are menirea de a şlefui cam totul, de a cerne, astfel încât, fără trecerea lui şi profesarea celor învăţate, nu ai cum să fii  un adevărat profesionist;
  • cunoştinţele – balansând puţin înapoi primul punct, iar mi-e greu să cred că un om din pădure, fără o educaţie în domeniu, nu neapărat cu master (pe care eu l-am cam făcut de pomană) sau cu doctorat (pe care încă nu m-am motivat să-l fac), are şanse prea mari să ajungă un profesionist în domeniul lui, dar totuşi, un liceu, sau chiar o facultate, ar trebui să asigure o fundaţie mai mult sau mai puţin solidă pentru construirea unui profesionist;
  • calitatea – ca şi concept sau valoare personală, partea pentru care am început mai sus cu „care face bine„, este fundamentală pentru definirea unui adevărat profesionist. Superficialii, delăsătorii, şleampeţii sau cum le-o mai zice, din punctul meu de vedere nu au cum să ajungă profesionişti;
  • rigurozitatea – nu ştiu dacă am găsit cel mai potrivit cuvânt care să relfecte ce vreau, adică acea calitate pe care trebuie să o ai pentru a-ţi planifica activitatea, de a o monitoriza, pentru a te asigura că faci în primul rând ce trebuie, luând în calcul combinaţia importanţă-urgenţă care să definească cel mai bine priorităţile. Vorba aia: ce e mai grav – să rezolvi complet o problemă prost formulată, sau să rezolvi parţial o problemă corect formulată? Nu ar trebui să ai nici un dubiu că a doua variantă este de preferat, cred eu; Continuă să citești

Top 10 ritualuri de împerechere

ritual-imperechereBântuind pe ici pe colo, am dat de topul ăsta făcut de Discovery Science, în care sunt enumerate cele mai interesante ritualuri de împerechere. Este adevărat că la specia umană vom regăsi cele mai diverse ritualuri de împerechere, dar consecvenţa şi perserverenţa unor specii în păstrarea anumitor ritualuri de împerechere, chiar a meritat existenţa unui astfel de top. La noi în specie treaba poate să înceapă cu o întrebare stupidă de genul Cât e ceasul păpuşa?, prin deschiderea geamului de la Bentley vara la Neptun în faţa discotecii etc. La celelalte specii treburile sunt mult mai clare, deci, să începem.

Ritual împerechere 10 – Hipopotamii

Superromantic din fire, masculul hipopotam se strofoacă din greu să-i atragă atenţia femelei şi cum să facă treaba asta mai bine? Foarte simplu, îşi agită coada şi o împroaşcă pe tipă cu balega. Sexxxxeeey ritual de împerechere.

Ritual împerechere 9 – Viermii plaţi

Viermii ăştia oricum hidoşi (flatworm în engleză) sunt hermafrodiţi, ceea ce produce puţină confuzie în cadrul ritualului de împerechere. Cum să facă, cum să facă? Foarte simplu din nou, îşi scot penisurile, se duelează şi câştigătorul este masculul din cuplu.

Ritual împerechere 8 – Musculiţele

Musculiţele (midge) sunt alte înfocate ale sexului cu adevărat sălbatic. În anumite momente ale împerecherii, în aparenţă, partenera îşi sărută partenerul, când, în practică, îi suge hehe, toate fluidele, omorându-l.

Ritual împerechere 7 -Peştii pescari

O specie foarte interesantă de peşti nu? Peştii pescari au şi ei o viaţă sexuală deosebită: masculul se ataşează de femelă în sensul de atîrnă, atîrnător, parazit. Cunoaştem şi exemplare din specia umană. Revenind la peştele pescar, tipu’ trăieşte întreţinut din hrana femelei, iar când ea devine fertilă, ţup şi el la împerechere.

Ritual împerechere 6 -Peştii Cichlid

Micuţii ăştia sunt mai nebunatici ca anteriorii. Având o viaţă acvatică mai zbuciumată, iar masculul descurcându-se de unul singur, el fertilizează icrele femelei în timp ce aceasta le ţine în gură. S-au filmat şi pentru specia umană o grămadă de documentare pe tema asta, dar se pare că femelele nu nasc pui aşa. Continuă să citești

A fi sau a nu fi original?

Scriam în articolul Greşeli pe bloguri despre bloguri că unora le place prea mult „paste-le cu cu sos de copy” şi se hrănesc exclusiv cu aşa ceva. Nici măcar nu se îngraşă din ele, ci devin transparenţi, aşa că nimeni nu-i mai vede. Mă gândeam însă că trebuie să existe şi nişte motive pentru care unii preferă să copieze ceva în loc să creeze conţinut original şi am început să mă uit în stânga şi în dreapta să-mi fac o impresie cam care ar fi motivele pentru care votează unii cu a fi şi alţii cu a nu fi, în ambele cazuri, original.

A fi original, pentru că:

  • eşti un papagal în primă audiţie cum zicea Butulescu (nu, nu sunt cult, am găsit din întâmplare citatul);
  • făcând asta îi morfoleşti pe alţii, şi-ţi place, cum a reieşit şi sigla lui Google Chrome din plastilina lui Microsoft Windows aici;
  • eşti unic(ă) şi vrei să-ţi spui părerea cum numai tu poţi. Vorba aia, cu toţii suntem unici, chiar şi când tăcem în cor;
  • chiar şi când încerci să copiezi îţi iese ceva original, aşa eşti tu, ai ADNul stricat la gena de copiere;
  • şi DEXul recunoaşte că originalitatea este şi ciudăţenie, excentricitate, extravaganţă chestii care te definesc într-un mod original;
  • nu-ţi permiţi să mai existe cineva ca tine şi nici n-ai sabie ca s-o rezolvi ca ăla de zicea there can be only one;
  • ai descoperit trecerea în timp şi te-ai întors prezentând subiecte pe care toată lumea din vremea ta le dezbate cu interes. În prezentul nostru însă, eşti primul;
  • ţi-ai dat seama că degeba cunoşti pe unul care cântă mai bine ca Elvis, că e prea târziu, originalul a fost, nu mai poate re-fi;
  • originalitatea constă în a încerca să fii ca toţi ceilalţi şi a da greş, cum am văzut aici;

A nu fi original, pentru că:

  • nu ai nici o şansă să fii original(ă). Chiar şi modul deosebit prin care-ţi bagi degetele-n nas l-ai văzut la cineva  stând la semafor şi l-ai copiat;
  • îţi place aşa mult originalitatea încât vrei cu tot dinadinsul să-i creşti valoarea şi/sau notorietatea făcându-i copii penibile;
  • trăieşti cu impresia că eşti primul pe lume care a descoperit roata. Bravo. Ieşi din casă şi vezi cum se deplasează lumea. Vei fi uimit cum toţi folosesc invenţia ta şi încă de o grămadă de vreme, chiar dinainte să te naşti;
  • indiferent dacă lucrul pe care-l faci este sau nu original, felul în care-l faci este o copie tristă a unui original vesel;
  • suntem prea mulţi, nu mai putem fi originali, s-a terminat originalitatea, cum zice Anca aici;
  • ai văzut atâtea lucruri în viaţă încât creierul tău, învăţând prin imitare, nu mai are şanse matematice să genereze ceva original. Uite un forum pe ideea asta aplicată la web design aici;
  • eşti de acord cu Picasso când spune că artiştii buni copiază, artiştii foarte buni fură;
  • eşti dependent de tradiţii, iar tradiţia însemnă repetare nu originalitate. Ideea mi-a venit din ramuri;
  • vrei să fi primul care copiază ceva de care nu prea s-a aflat nimic;

Tu cu ce votezi, cu a fi sau cu a nu fi? Şi mai important, de ce?