Ce (mai) vreau eu? Să-mi sun prietenii mai des. Pe cei cu care nu mă întâlnesc, firește.
Ce nașpa sunt momentele alea când te sună un cunoscut, chestie care nu s-a mai întâmplat de o grămadă de vreme, și doar la sfârșit ajunge la ce vroia să-ți ceară. Penibil. De asta când am nevoie de ceva, chiar dacă sun după un an de liniște, prefer mai întâi să-i spun pentru ce am sunat și după aia să socializez.
Să revin totuși la subiect, vreau să îmi sun prietenii mai des. Tot zic că nu am avut timp, că nu e momentul potrivit, dar totuși trebuie să fac asta. Trebuie. Și nici nu vreau să le cer același lucru. Vreau să fac eu treaba asta. Măcar de zilele lor de naștere să-i sun, că tot am scris despre cum îmi aduce Google aminte de zilele de naștere ale celor dragi, trimițându-mi SMSuri.
Poate ți s-a întâmplat și ție să zici, stai frate că nu m-a mai sunat de nu știu câtă vreme, eu de ce să sun? Ete d-aia, pentru că poți, pentru că este prietenul tău, sau prietena ta și merită. Indiferent cum a devenit prieten(ă), dacă a ajuns la statutul ăsta merită ceva, nu? Poate de asta se întreabă unii dacă mai există prieteni, pentru că uităm să dăm prietenilor atenție, indiferent de forma ei, și vorba aia toţi oamenii te aud când vorbeşti; prietenii însă înţeleg ce spui, iar cei mai buni prieteni sunt cei care pricep şi ceea ce n-ai spus în cuvinte (de aici).
Sper să nu fie nevoie să-mi pun alarme pe telefon ca să-mi aducă aminte, că nu sunt așa de mulți. Numărul chiar nu contează, în domeniul ăsta, calitatea primează, cantitatea este irelevantă (câtă vreme este mai mare ca zero binențeles).
Tu cum faci să ții legătura cu prietenii tăi?
5 răspunsuri la “Să-mi sun prietenii (mai des)”
Florin, asta încerc să fac. Acum chiar trebuie având în vedere aprecierea ta 🙂 Mulţumesc.
Da … keep up the good blogging 🙂
@inka: și, i-ai sunat? hai sună, hai sunăăăă.
@Florin: nu i-aș cataloga pe toți așa, cel puțin nu pe ai mei. Mai caută, sigur vei găsi unul care să fie prieten adevărat. Și dacă nu găsești, probabil că nu-i timpul pierdut să-ți faci unul…De ajutat, mi-ar face plăcere. Am cu ce?
Eu am ajuns la concluzia ca nu exista prieteni doar cunostinte. Cred ca si tu mai ajuta mai repede decat un prieten.
„Alo, salut amice, ajuta-ma si pe mine cu #$@#$%”
„Sigur doar esti prietenul meu. Hai ca te sun maine”
Si uite asa nu mai suna cu toate ca, candva demult l-ai ajutat si tu prompt si fara intrebari.
Pe cealalta parte cati prieteni te suna sa vada ce mai faci fara sa aibe un interes in spatele telefonului ? Sau cati sunt cei care iti dau apel sa ii suni ca ei au mult de platit la telefon, nu ca te-ar fi sunat vreodata ci pur si simplu ca au sunat pe altii.
Oh, mi-ai amintit.. :))