Manager la coasă 2: planificarea

Nu uita că vorbesc despre management

Când pleci la coasă, ori ești entuziasmat, ori ești scârbit, ori ești inert. Eu vorbesc doar pentru cei din prima categorie. Pentru cei din ultimele două categorii, îmi pare sincer rău.

Așa, deci, în loc să mă apuc de golf, mi-am ales ca hobby cositul.  Deja am scris despre munca în echipa mâna dreaptă – mâna stângă la coasă. În episodul ăsta vorbim despre planificare.

Extrema 1: Lipsa unui plan

Entuziasmat că mi-am luat coasă, m-am apucat brusc de treabă. Mi-am dat seama că am uitat gresia. Nu că aș fi avut.

La lama asta cică trebuie un ascuțitor normal de cuțite. Soția mea dragă și-a mai pierdut din vigilență. Puțin. Vorba aia, are grijă de patru copii… a observat lipsa ascuțitorului din setul de cuțite de bucătărie după mai multe zile.

Bun, deci am uitat gresia. Asta este. M-am dus să iau ascuțitorul. A mers. Entuziasmat am continuat.

Cositul nu este totuși ca o meditație zen. E de tras frate. Mi s-a făcut sete. N-aveam apă. Asta este, uitasem. De fapt nu m-am gândit. M-am dus în casă să-mi iau apă.

Entuziasmul m-a făcut să încep treaba fără să învăț ceva despre cosit. Partea cu munca în echipă mâna dreaptă-mâna stângă a fost o lecție dată de pământ, de practică, mai apoi confirmată de teorie. Bun, deci am sărit și peste partea cu a ști ceva despre cosit.

Așadar:

  • n-am avut ce-mi trebuia;
  • m-am oprit de multe ori;
  • am fost ineficient.

Sună cunoscut? Cam asta înseamnă lipsa unui plan.

Extrema 2: Planul perfect

Învățând din greșelile anterioare, bineînțeles că următoarea dată m-am pregătit mult mai bine pentru cosit:

  • am căutat câte ceva pe net, am mai vorbit cu mai mulți colegi experimentați. Așa am învățat puțin despre poziția mâinilor și alte lucruri foarte utile,
  • am pus ascuțitorul de lamă în garaj lângă coasă. Astfel nu îl mai uit și nici nu mai trebuie să mă întorc în casă după el;
  • mi-am pregătit o sticlă cu apă. Știam că mai bine merge pălinca. Și-mi place. Dar aveam de mers cu mașina sâmbăta aia. M-am limitat la apă;
  • mi-am făcut planul de unde încep și cam cât cosesc. Am stabilit când să mă apuc și cam cât ar trebui să dureze.

Ce să mai, planul a fost perfect, nu lipsea nimic. Ai zice că asta este varianta finală. Ei bine, surpriză!

A plouat. Nu am putut să cosesc.

Echilibrul dintre lipsa planului și planul perfect

Pe de o parte, este clar că fără plan nu e bine. Pe de altă parte, iluzia planului perfect poate fi dăunătoare. Adică ai impresia că planul este perfect și apoi se întâmplă ceva de-ți 7#te zenul. Combinația care-mi pare mie ideală este:

  • planul excelent;
  • rezultatul este important, dar și modul în care te simți atingându-l. Călătoria de multe ori este mai importantă decât destinația…
  • a fi conștient că shit happens. Asta e în direcția cu ”viața este ce face Dumnezeu să se întâmple în timp ce oameni-și fac planuri”. Pe de altă parte, ”Dumnezeu te ajută, dar nu-ți face planul de producție”.

Luând astea în considerare, cam așa mi-a ieșit într-o altă zi cu cositul.

Să nu-ți zic că am putut să beau și pălinca și totul a fost chiar excelent.

Ce planuri ai? 🙂

Cositul, un nou hobby

Vreau  un nou hobby. Cred că am prea multe și  probabil de asta nu sunt de ajuns 🙂

Mă apuc de cosit. Până atunci, am o listă scurtă de hobby-uri:

  • Cânt la chitară. Mai precis, cântam. În facultate era chiar interesant. De când cu copiii, cei patru acum, rarele momente când cânt la chitară sunt pline de… am o căsuță miiică, așa, așaaa, aaașaaa. Am avut o perioadă când stăteam singur în Pitești, mami și piticii fiind la Ploiești. Atunci mi-am cumpărat o chitară electrică. Aveam nevoie de ceva să-mi țină ocupată mintea, în serile de lângă pădure. A trecut;
  • Scriu câte ceva. Am blogul ăsta de ceva vreme, dar apuc rar să mai pun articole. Mai mult scriu în jurnalul de meu de tată. Acolo parcă simt că merită mai mult;
  • Anul ăsta (2016) am mai făcut câte ceva, să nu îmi ies din formă:
    • Vând linguri de lemn pe Amazon 🙂 știu, e o tâmpenie, dar am vrut să vând americanilor ceva românesc. Și am făcut-o. Deja am vândut vreo zece. Le vând în pierdere, e adevărat, dar nu asta m-a interesat. Am vrut să văd dacă se poate. Și da, se poate. Am pus și un site unde urma sa atrag trafic pe linguri de lemn. Belea, nu? 🙂 Happy-Kitchen-Utensils.com Lingurile sunt pe Amazon, se vând ca pâinea caldă de rumeguș. Zi-le prietenilor din State!
    • Am făcut un magazin online,  affiliate, adică vând marfa altora. Tot pentru americani, nu știu ce mi-a picat pe ei. Magazinul este specializat pe chestii de gătit, bucătărie, chestii d-astea. Whats-Cooking.net
    • M-am înscris la niște cursuri online. Câte ceva despre scris, că vreau să scriu o carte, ceva despre citit rapid și memorie. Bineînțeles că mi-a venit ideea să fac ceva și pe tema asta. Mi-am rezervat un nume de domeniu și o să revin în curând cu rezultatele. O să fie ceva de genul învătatul te face fericit;

Și revenind la început: vreau un nou hobby. Acum că am ajuns și eu cineva și chiar pot spune câte ceva despre carieră, nu m-am apucat pur și simplu. M-am uitat și eu în jur. Virtual. Și am văzut care sunt hobby-urile trendy prin lumea corporatistă:

  • Golf;
  • Chestii zen;
  • Critică de artă;
  • Colecționari de oase de dinozauri;
  • Formula 1 și multe altele

O grămadă de opțiuni, dar n-am găsit nimic să-mi placă. Apoi am luat-o mai structurat:

  1. ceva cu mișcare fizică;
  2. să fie în aer liber;
  3. să am o împlinire că am făcut ceva util,

Și uite așa m-am decis, mă apuc de cosit.

Și ca să fie clar că m-am dus cu capul, proprietarul casei unde stăm, s-a angajat să aranjeze el cositul curții de mai multe ori pe an. Dar ce importanță are asta? Eu când vreau să fluier, cosesc.

Am am fost la Dedeman și mi-am luat coasă. Vroiam din aia cu coadă de lemn. Am găsit coada, dar asamblarea coasei era un mister. Pentru mine clar, dar și pentru vânzătorul cu ochii mari. Nevastă-mea tot zicea să iau o cositoare electrică, dar eu nu. Haaa-haaa. Mi-am luat coasă. Mâner de aluminiu, că ăsta era compatibil cu prinderea coasei. Cosit frate, asta este. Ceva pământean să faci bătături bio în palme. Asta da!

A cam plouat astăzi, dar o asamblez și încep treaba. O să tastez cu coatele în curând că palmele cred că vor fi puțin cam umflate în curând.

Hai că mă cheamă pământul, paaa 🙂

IMG_5803