Crima Organizată – Episodul 2

Povesteam ieri despre modul în care este organizată miliţia română. Astăzi am învăţat din lecţia de ieri că nu trebuie să mă duc acolo înainte să sun. Zis şi făcut. Dimineaţă am mai rezolvat câte ceva, după care am sunat la  biroul organizat crimă. Hă. Am vorbit cu un … domn, mi-a spus că vorbeşte el cu persoana abilitată, care mai apoi mă va suna înapoi pe mine ca să re-programăm întâlnirea de ieri. Am fost sunat, am stabilit ora şi binenţeles că m-am dus. La poartă, alt personaj, nu cel de ieri. Nu ştiu gradele, dar cel de astăzi avea pe epoleţi patru dungi. Dacă ar fi să o iau după comportament, cred că era cel puțin general, sau ceva de genul ăsta. Adică genul de funcţionară publică la ciclu, lucrând ore peste program neplătite, doar că vorbim de varianta masculină în uniformă. Continuă să citești

Crimă Organizată – A fi sau a nu fi?

Acum doi ani am fost victima unei tentative de furt, mai precis au încercat să-mi fure banii de pe card. Am făcut aviz de refuz la plată, am scris la efrauda.ro şi la Visa, am ajuns şi la Poliţie, la departemetul Crimă Organizată. Finalmente mi-am recuperat banii, care la momentul sesizării mele erau încă în cont, blocaţi. Asta ca să te introduc în scenă. Ce urmează este însă mult mai interesant. Săptămâna trecută primesc o citaţie. De la poliţie cu „p” mare. Uuuuu. Prima bilă neagră: citaţia a ajuns la adresa veche, că deh, mi-am făcut mutaţia doar de vreo jumătate de an pe noua adresă, iar biroul de evidenţă a populaţiei este ohooo pe celălalt culoar din clădire. În sfârşit, pe citaţie scrie blablabla, în calitate de parte vătămată să mă prezint pe data de 25 martie la ora 10.00 Am la sediu. Dacă stau să mă gândesc, nici măcar nu scria AM. Pe hârtie, undeva mai jos erau trecute un nume şi un număr de telefon. Continuă să citești