Nu mă refer să cosești în echipă. Ce vreau să descriu este munca în echipă a celor două mâini: mâna dreaptă și mâna stângă.

Manager la coasă: munca în echipă

Eu sunt dreptaci. Deci, la mine, mâna dreaptă e cea care se dă mare: că e prima, că e mai dibace, că e cea mai precisă. Așa este. Asta dacă e stânga în preajmă să ajute cam la tot, altfel, dreapta a încurcat-o. Ca să nu zic a belit-o, că sărim de la coasă pe alte meleaguri.

Trebuie să spun de la început că abia ce mi-am luat coasă. Mai sunt și pantofar de oraș, așa că ai înțelegere rogu-te pentru micile ezitări urbane care umbresc adevărata îndeletnicire a cositului. Mulțumesc.

Să ne întoarcem la lecția manager la coasă: munca în echipă.

Există o poziție optimă a fiecărei mâini. Asta presupunând că și scula te ajută. Bineînțeles, vorbesc despre coasă. 

O mână trage, iar cealaltă ghidează lama. Pare ușor, când te uiți. 

Apoi o vezi pe dreapta, cum se bagă să tragă ea mai tare. Rezultatul este vraiște, văzduh, în crăci, sau alte formulări asemănătoare. Asta la început. 

După aceea, dreapta, care avea altă treabă, obosește rapid. Își cam dă seama că nu asta e treaba ei. Poate chiar își recunoaște. Feeric e când recunoaște și-n fața stângii. 

Stânga le are și ea pe ale ei. Dacă tot s-a băgat dreapta în față, a lăsat-o să-și rupă dinții. Nu îi zice românește stai fă că-ți dai duhu pe tarla și nici n-am început. Stă pitită cu cotul în spate și se mai lasă din când în când cu greu pe dreapta. Zâmbește ușor la încheietură de cum se spetește dreapta zăpăucă.

Fiind prea obosită, dreapta nu mai poate să facă exact ce are ea de fapt de făcut: să ghideze lama. Deci nu mai poate fi vorba de rezultat, pentru că echipa trebuie să ia o mare pauză. Asta fix la început.

O-ntrebi pe dreapta care-i treba. Sare și iritată: 

-Păi eu, care-mi dau duhul?  Și trag și fac de nu mai pot? 

O iei pe stânga să-nțelegi și ea-ți spune senin: 

-Ah, păi eu făceaaam, eram practic gata să încep, dar s-a băgat dreapta peste mine. Că e ea mai deșteaptă. Că face ea mai bine. Și nu numai cam lasat-o, da’ i-am arătat eu care-i treaba aici.

Îți sună cunoscut, nu? Păi pământul și coasa erau aici de hăt, dinainte cu mult de homo corporatistaes.

Manager la coasă: concluzii pentru munca în echipă

Coasa te învață că munca în echipă înseamnă ca fiecare mână să își cunoască propria treabă, să o facă bine, să o respecte pe cealaltă mână pentru ceea ce face,  și s-ajute, nu să încurce.

Putem vorbi de proactivitate, engagement, empowerment, feedback și alte alea, dar este o lecție de management la coasă, iar la englezismele astea, reacția câmpenească ar fi… 

-Să mă ce, mă?

Dacă-ți sună cunoscut, lasă un comentariu mai jos. Dacă mi-a scăpat ceva prin brazde, nu te sfii să te exprimi lejer.