Scriam anterior de striptis în pauză şi defineam două probleme: 1. ele – prietenele, soţiile care sunt deranjate de vizitele prietenilor, soţilor la striptis şi 2. noi – soţii sau prietenii, care cu toate că ştim că le deranjează, continuăm să mergem la striptis. Cum eu sunt un mare norocos, cu o căsnicie foarte fericită, am discutat problema cu soţia şi este treaba este aproape rezolvată. Pe bune. Nu, nu am mers cu ea la striptis, încă. Asta rămîne în plan, dar discutând pe subiect, am înţeles că problema cu striptisul a apărut datorită gândului că aş putea să o înşel cu vreuna de acolo, chestie evident eronată, deoarece existau două variante:
- fără bani – imposibil, nu cred că sunt un mare gigolo şi că abia aşteaptă vreo stripteoză să şi-o tragă cu mine;
- cu bani – imposibil, pentru că nu sunt de acord cu asta (să dau bani pentru sex) şi oricum în locul în care mergem de obicei nu cred să se practice prostituţia, sau nu ştiu eu, sau nu vreau să ştiu eu.
Deci, ce să mai, ieri am avut şedinţa de logistică, aia cu multă băutură, după care am trecut şi pe la bibliotecă (pentru prim cititor/cititoare bibliotecă = bar de striptis). Chiar în două locuri am fost, insă, paaaarrraaaaaadoooox (mai mult…)