Apgreid, spam, brauzăr sunt doar câteva dintre cuvintele adoptate de la limbile vitrege mai răspândite. Să nu mai vorbesc de link, că de fiecare dată când îl scriu ca legătură, parcă îmi miros degetele a ceapă verde. Chiar aşa de adormită o fi limba română că nu mai poate procreea nişte cuvinte noi? Adică până şi în engleză cuvintele astea au apărut odată cu nevoia de a fi exprimate. Înţeleg că avem rădăcini clare ca barza, varza, brânza şi viezurele, dar nişte rămurele mici mai noi nu se mai poate?
eLimba-română
Am început să caut ce autoritate se ocupă cu „gestionarea” limbii române. Am gugălit pe limba română şi poc pe wikipedia deja am aflat nişte lucruri de care habar nu aveam, şi anume:
- limba română este o limbă indo-europeană, deci mai uşor cu bancurile despre indieni, da?
- limba română este una dintre cele şase limbi oficiale ale Provinciei Autonome Voivodina (Serbia) Ăăăăă?
- limba română este una dintre limbile oficiale ale Uniunii Latine. Să mor dacă auzisem de aşa ceva.
Revin, vreau să ştiu şi eu cine se ocupă de limba noastră, în mod oficial, că dacă o lasă de capul ei şi al generaţiei McDonald’s s-a dus … de suflet românesc, cam aşa.
Ca paranteză, dacă scrii în WordPress cu Firefox, s-ar putea să-ţi fie de folos dicţionarul românesc, pe care îl iei de la mozila de aici. Apoi când ai un câmp editabil dai clic dreapta, setezi limba română şi bifezi şi opţiunea de verificare a ortografiei.
M-am gândit apoi că totuşi nici o altă entitate n-ar fi mai potrivită pentru a păstorii limba noastră decât Academia Română. Aici mi-a atras atenţia declaraţia în legătură cu aşa zisa limbă moldovenească (clic aici dacă vrei să iei fişierul). Când am mai dat şi peste documentul intitulat Gramatica Academică a Limbii Române m-am gândit că mă apropii de subiect, cu toate că n-am înţeles mai mult de 60% din ce scria p’acolo, mi-am dat însă seama că, de fapt, îmi formulasem greşit problema şi nu gramatica era cea care mă interesa, ci vocabularul limbii române.
Redefinesc, mă interresează vocabularul
Webdex mi se pare o resursă bună pentru căutarea unor cuvinte în diverse dicţionare (DEX, Sinonime, Antonime, Neologisme, Ortografic, Arh. & Reg., Etimologic, Academic) însă sursele astea cine le certifică frate? Şi vocabular.ro are o grămadă de surse. Altă chestie care devine evidentă este dispariţia publicaţiilor scrise din domeniul ăsta. Probabil că o mică parte din utilizatori, mai mult melancolici decât practici, vor păstra versiunile imprimate. Totul se mută online, că e mult mai simplu să cauţi, să compari, să relaţionezi etc.
Dar sursa, sursa, cine, cine? Cum cuvântul cheie vocabular a cam distorsionat algoritmul Google, să încercăm cu lexic. Tadaaaaa…
Conform Legii privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române nr. 752/2001, în România, forul care „se îngrijeşte de cultivarea limbii române şi stabileşte regulile ortografice obligatorii” este Academia Română.
Buun, deci ne reîntoarcem şi dăm peste DOOM2, care, din păcate, este mai recunoscut ca joc sau film decât ca Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române. Şi vine şi explicaţia adăugirilor din alte limbi:
Includerea în DOOM2 a unor împrumuturi recente neadaptate, mai ales anglo-americane, nu trebuie interpretată ca o recomandare a tuturor acestora. Ea se bazează pe ideea că, dacă folosirea lor nu poate fi împiedicată, iar unele dintre ele ţin de o modă ce poate fi trecătoare, ignorării problemei – care lasă loc greşelilor – îi sunt preferabile înregistrarea formelor corecte din limba de origine şi sugerarea căilor pentru posibila lor adaptare la limba română. Viitorul va decide care dintre aceste cuvinte vor rămâne, asemenea atâtor împrumuturi mai vechi, şi sub ce formă anume, şi care vor dispărea.
Hai că deja e târziu şi mă duc la culcare, mai liniştit că avem în limba română şi advertising, airbag, broker, cool, curriculum, dealer, gay, hacker, item, jacuzzi, macho, trend şi cu speranţa că o să mai apară şi DOOM3. Deci dacă alţii creează cuvinte noi pentru concepte noi, limba română le preia ca atare aşteptând unele să moară şi altele să-şi arate adevărata valoare şi utilitate în timp.
Noapte bună.
PS: dacă ai blog, poate te interesează susţinerea campaniei Noi vorbim româneşte.
11 răspunsuri la “Limba română hibernează?”
@stardust: speranţa moare ultima
@animaloo: eu nu spuneam că îmi trebuie diacritice, eu vreau diacritice, pt că asta este limba română. Nu mă consider naţionalist, dar nici să ajung să sărbătoresc Halloween în România că aşa fac americanii. Părerea mea…
eu am laptop cu monitor atasat :D. este genial.
cred ca principalul motiv pentru lipsa (de fapt nefolosirea la scara larga) tastaturii romanesti este ca nu exista cerinta din partea utilizatorilor.
motivul?
1. am invatat sa scriem pe tastaturi englezesti
2. ca programator nu imi trebuie
3. pe forumuri nu imi trebuie ca merge si asa
4. in corespondenta interna din firma, iarasi mere si asa, pentru ca de obicei o faci in engleza.
raman documentele oficiale, traducerile, etc. Pentru alea exista mastercard 😀
Sunt convinsă că nu ar trebui să fie o afacere. Dar, din moment ce statul de drept nu prea ia măsuri în acest sens, sau are alte priorităţi, mă gândeam, de fapt, speram, ca măcar economia să impulsioneze cumva lucrurile să se întâmple…
Cu siguranţă că factorul economic este şi el demn de luat în calcul, dar în cazul acţiunilor cu caracter social, profitabilitatea operaţiunilor nu este un criteriu eliminatoriu. Pentru asta există statul de drept, nu?
În plus, scrierea cu diacritice în documentele oficiale se realizează şi acum prin emulatoare soft, nu neapărat prin utilizarea unei tastaturi cu caractere româneşti.
Am găsit şi eu oferte de tastaturi româneşti, dar dacă ai un laptop ce faci? Ataşezi imprimanta pe USB? Păi aşa îi mai pui şi un monitor şi cam aia e, reinventezi desktop-ul.
Revenind, standardizarea tastaturilor nu trebuie neapărat să fie o afacere, ci un mod de prezervare a limbii române. Nu?
Referitor la scrierea cu diacritice, am găsit Legea nr. 183 din 16 mai 2006 care obligă autorităţile, instituţiile publice şi notarii publici să folosească caracterele româneşti precum şi tastaturi româneşti pentru elaborarea documentelor în formă electronică.
http://www.legi-internet.ro/legislatie-itc/altele/lege-nr-183-din-16-mai-2006-privind-utilizarea-codificarii-standardizate-a-setului-de-caractere-in-documentele-in-forma-electronica.html
Conform acestei legi înseamnă că există tastaturi standard româneşti, astfel incât am dat o căutare pe Google şi am descoperit un site care comercializează aşa ceva: http://www.euro-pc.ro/?p=productsMore&iProduct=1291
Ar fi bine dacă s-ar da o lege prin care să se oblige achiziţionarea de tastaturi româneşti şi pentru elevi, studenţi în instituţiile de învăţământ astfel încurajându-se utilizarea acestora pe o scară cât mai largă.
Oricum, prin această lege, s-a început să se facă câte ceva in spiritul păstrării limbii române.
Totodată, cred că în general nu se comercializează tastaturi româneşti la scară industrială din cauza numărului mic de utilizatori români de calculatoare. Nu am găsit o statistică, cu toate că ar fi interesant de văzut, câţi români din o sută să zicem, utilizează un calculator. Cu siguranţă că anual numărul acestora creşte, dar poate nu s-a ajuns, nu încă cel puţin, să se justifice din punct de vedere economic producerea de tastaturi româneşti. Este o explicaţie şi acest lucru, sau mă însel? Poate motivaţia economică va reprezenta temeiul principal în producerea şi comercializarea acestui produs.
Încerc să mai învăţ câte ceva tot timpul aşa că voi încerca să mă mai documentez şi în direcţia asta. Mulţumesc.
Nici o problemă, poţi să-ţi ridici nivelul de cunoaştere citind materiale existente pe internet.
De exemplu despre cazul Î/Sînt poţi citi un studiu detaliat publicat de Alf Lombard, care a fost un lingvist suedez specializat pe limba română. La momentul 1993 i s-a cerut şi lui părerea, aşa cum li s-a cerut şi altor lingvişti români sau străini. Toţi au fost contra schimbării ortografiei, însă academicienilor (ingineri, medici, economişti, etc.) puţin le-a păsat, pentru că ei doreau să se dea anticomunişti şi pentru asta au întors ortografia românească în anul 1904.
http://tinyurl.com/alf-lombard
Mai sînt şi trei discuţii recente tot despre Î/Sînt, unde se ajunge la aceeaşi concluzie, scrisul cu Î/Sînt e modern, practic şi în spiritul limbii române.
http://forum.softpedia.com/index.php?showtopic=454379
http://www.mandrivausers.ro/forum/index.php/topic,7973.0.html
http://groups.google.ro/group/diacritice/t/3ccb9fd307381f4c
==============================
Toate petiţiile făcute pînă acum nu au avut succes şi e greu de crezut că una în favoarea diacriticelor va avea o soartă diferită. Academiei Române nu-i pasă nici de populaţia română, nici de limba română, cei de acolo vor acum să-şi facă Panteon, adică să-şi odihnească oasele sub o clădire impunătoare, pe modelul francez.
http://acad.ro/noutati2008/doc/ProiectInfiintarePanteonSiglaAR.doc
Mulţumesc pentru timplul acordat unui comentariu atât de detaliat şi acurat. De fapt este atât de detaliat încât nici măcar nu pot să mă pronunţ că este acurat. Nivelul meu de cunoştinţe în domeniul ăsta fiind mult sub ce ai prezentat tu aici. Există oare ceva ce putem face ca să schimbăm situaţia apropo de tastaturile cu diacritice? Chiar aş vrea ca băieţelul meu să apuce limba română şi să o scrie cu diacritice. Poate ştii de vreo petiţie ceva?
Mulţumesc şi pentru semnalarea problemei cu IE. Voi verifica şi sper corecta situţia cât mai curând.
Limba română are un mare potenţial de dezvoltare, însă în momentul de faţă există cîteva condiţii potrivnice:
1) Românii nu sînt obişnuiţi să fie creativi în domeniul limbii, aşa cum sînt obişnuiţi americanii. Românii sînt tot timpul cu ochii pe DEX şi nici nu le trece prin minte să inventeze cuvinte noi, pentru că le-a fost băgat în cap că limba vine de sus, de la academicieni. De fapt româna s-a îmbogăţit în timpurile moderne numai din importuri, în secolele 19-20 din franceză, iar în secolul 21 din engleză. Nici un singur cuvînt românesc nu a fost creat de la zero de vreo 200 de ani încoace, asta în timp ce americanii creează zilnic cuvinte noi. E normal ca engleza să pară o limbă dinamică, iar româna o limbă leneşă/amorţită.
2) Academia Română a distrus limba română după 1989. În primul rînd a adoptat decizia din 1993 de schimbare a ortografiei, care este o prostie monumentală ce vine contra modernizării limbii şi păstrării caracterului ei specific. Româna are caracteristica 1 literă = 1 sunet. Sunetul redat prin Î este identic cu sunetul redat prin Â. Acest sunet se numeşte „I posterior” în jargonul specialiştilor în fonetică (ramură a lingvisticii). Nu există nici o motivaţie logică pentru care în română a secolului 21 un acelaşi sunet să fie redat prin 2 litere. Treaba cu  care ar face să semene cuvintele româneşti cu cele latineşti este un lucru care se aplică doar la 30% din cuvintele care au Î median (în mijlocul lor). Restul de 70% sînt cuvinte de origine slavă sau cuvinte latineşti care nu aveau în centru A, ci altă literă (de ex. E ca în „ventus” – „vînt sau chiar I ca în „risus” – „rîs” ori „rivus” – „rîu”). În ce-l priveşte pe „sunt”, acesta e un cuvînt latinesc introdus în română pe la 1860, odată cu trecerea la alfabetul latin. Cuvîntul românesc adevărat, folosit de sute de ani este „Sînt” şi el este rezultatul evoluţiei limbii române din limba latină (provine din latinescul „Sint”). Românii sînt români, nu sînt latini, de aceea scoaterea unui cuvînt românesc şi înlocuirea lui cu unul latinesc este o crimă contra limbii române şi o modalitate de a chinui populaţia, pentru că acest „sunt” e mai greu de pronunţat decît „sînt”, ceea ce face ca populaţia să nu folosească „sunt” în vorbirea liberă. S-a ajuns ca mulţi să scrie „sunt” şi să pronunţe „sînt”, ceea ce iarăşi vine contra limbii române, unde cuvintele trebuie să se scrie aşa cum se pronunţă (scrierea a apărut după vorbire, normal).
Tot Academia Română e de vină pentru acceptarea preluării cuvintelor englezeşti după 1990 în forma originală, ceea ce a dus la explozia cuvintelor la care e nevoie de cratimă pentru articulare sau facerea pluralului. Din cauza asta tot mai mulţi au început să scrie şi cuvintele româneşti (substantive, dar şi verbe) cu cratimă, aşa că lumea s-a zăpăcit complet şi pune cratimă şi unde nu trebuie.
În fine, aceeaşi Academie este de vină că în România nu există tastaturi cu diacritice imprimate pe taste, românii fiind singurul popor european care nu scrie cu diacriticele limbii sale, în mare parte pentru că nu se găsesc tastaturi adaptate limbii române. Acestea sînt necesare pentru marea masă a populaţiei, care nu are cunoştinţele necesare pentru instalarea mapării de tastatură pentru limba română. Academiei îi era uşor să propună o lege prin care comercianţii să fie obligaţi să pună în vînzare tastaturi cu diacriticele româneşti, lege care ar fi fost adoptată imediat. Nu a făcut-o, încurajînd scrierea greşită dpdv ortografic a limbii române, lucru care arată dezinteresul total al Academiei pentru limba română.
4) Limba şi-a pierdut reputaţia de limbă valoroasă, chiar şi în rîndul vorbitorilor nativi. Românii sînt cei mai înverşunaţi adepţi ai globalizării care să se realizeze cu dispariţia tuturor limbilor şi păstrarea doar a limbii engleze, care să devină limbă universală a tuturor popoarelor.
Exemplu mai jos, unde românul Charlie_root este combătut de toţi cu privire la părerea lui că engleza trebuie instituită ca limbă universală:
http://forums.pcbsd.org/viewtopic.php?p=60774#p60774
=============================
P.S.
Blogul tău este complet inutilizabil sub Internet Explorer sau derivate din acesta (Maxthon, Avant, etc.) de cînd l-ai mutat pe domeniul ro. Partea din dreapta (cea cu listele) nu se vede deloc, aşa cum nu se vede nici jumătatea de jos a paginii principale.
Mulţumesc pentru atenţionare. Am corectat în text.
Imi place articolul si l-am votat. Foarte util, dealtfel. However, you may wanna take a look at this: http://dexonline.ro/search.php?cuv=procrea