Am mai scris în câteva rânduri despre ea. Pentru nou veniţi, asta este o întâlnire lunară a departamenului, când mergem cu toţii într-un loc, mâncăm şi bem până nu mai putem, pe banii noştri (din păcate). Oricum, evenimentul mi se pare total necesar, cu multiple beneficii…

Şedinţa de logistică – avantaje

1. Ne cunoaştem mai bine. Nu ştiu dacă am mai zis-o, dar eu sunt de părere că la servici nu poţi să cunoşti omul, poţi doar să cunoşti colegul. După servici, la un pahar de vin, o bere, o palincă etc., abia atunci cunoşti omul, şi atunci începe mugurele de prietenie adevărată;
2. Creşte spiritul de echipă şi mândria de apartenenţă la un grup oarecum exclusivist – am mai lărgit grupul în ultimul timp şi cu reprezentanţi de la alte departamente (calitate, inginerie), dar nucleul de bază rămâne logistica;
3. Resetăm contorul de frustrări – indiferent dacă asta se întâmplă prin bârfă sau numai prin consumul excesiv de alcool, câtă vreme reuşeşti să cureţi stresul, deja ai un rezultat benefic pentru fiecare participant;
4. Ne distrăm – că vorba aia, mâncare, băutură, cui nu-i place?
5. Revedem foşti colegi, colegi cu care nu mai ai ocazia să te întâlneşti – avem invitaţi mai tot timpul din rândul colegilor care au fost în echipă, dar din diverse motive, acum lucreză prin alte părţi;
6. şi altele…

Şedinţa de logistică – simbol

Este foarte interesant cum un eveniment de genul ăsta devine un simbol, o tradiţie, ceva special. Noi, de exemplu, de la început am ales pentru asta ziua de joi. De ce? Nu ştiu exact, aşa s-a întâmplat prima oară şi cred că, într-un fel este mai bine să nu fie vineri. A doua zi cam zăcem până pe la prânz şi e foarte nasol, dar măcar zăcem la servici, nu în timpul liber 😛

Da, azi e vineri, ieri a fost joi, acea joi a lunii, aşa că ne-am strâns cu toţii la Star la 19.00 şi am dat drumul la jocuri. De data asta subiectul lichid a fost o sticlă de grappa şi una de vodcă Smirnoff, triplu distilată şi filtrată de zece ori (mi-a rămas în cap faza asta de pe etichetă). Nu am mai băut de o grămadă de vreme vodcă. Am păţit-o în facultate când am gâlgâit ca bou’ o sticlă de Polar să mă dau mare şi am borăt de seara până a doua zi pe la 11 noaptea. Nu mai aveam ce, dar senzaţia încă persista. De atunci mi-a rămas mirosul în creier şi de fiecare dată când îl simţeam îmi cam venea aşa să merg pe câmpii. Treaba a durat vreo opt ani, până când m-a scos de sub vraja asta un prieten cu Bloody Mary. Tot nu reuşeam să beau vodcă simplă. Ei, aseară, am terminat-o de tot cu vraja. Şi vodca asta cred că este foarte fină şi nu are damful ăla bodegist. Oricum, sunt libeeeer. În continuare nu-mi place în mod deosebit să beau vodcă pentru că am o prejudecată pe tema asta, că vodca este pentru drojdieri. Lucrez la ea şi poate reuşesc să o demontez din cerebel. La ce am zis mai sus s-au adăugat, după gust, beri, vinoase, sau în cazul meu apă plată. Frate, am băut la apă plată, cred că vreo şapte sticle de 0.5l, chestia care m-a ajutat enorm a doua zi. Nici un fel de durere de dap. A fost bună documentarea de când am scris articolul Băutura şi mahmureala – Ghid practic. În felul ăsta am mai bifat de pe lista cu ce vreau eu şi treaba cu durerea de cap după băute organizate. Şi locaţia a fost cam tot timpul aceeaşi. Am avut şi spectacole mai puţin plăcute care ne-au distorsionat puţin imaginea. De data asta de exemplu, când a plecat un coleg să aducă nişte meniuri, ospătarul a întrebat timid: „- De data asta nu se mai vomită, nu?” Ca să ştie şi el de treaba asta, îţi imaginezi că a fost ceva monstruos. Atunci a venit şi un străin (ceh) cu noi şi ne-am cam pus în cap cu pălincă şi şliboviţă d-aia de-a lor de ne-am făcut portavioane. Acum a fost mai bine, cel puţin pentru mine. Sau poate a fost gravitaţia mai blîndă aseară…

Şedinţa de logistică şi cultura – biblioteca

După programul de acolo, am mers la bibliotecă. Dacă eşti nou venit(ă), biblioteca este barul de striptis, unde am continuat cu vodcă, să nu amestec băuturile că, chiar dacă nu am găsit nimic ştiinţific ca să probeze treaba asta, amestecatul băuturilor dăunează grav echilibrului şi spaţialităţii (dacă o exista aşa ceva). Am definit aici problemele apărute între femei şi bărbaţi legate de striptis şi aici cum am rezolvat eu problema cu soţia mea. Nu ştiu cum să-ţi explic, dar eu chiar am avut noroc fantastic cu nevastă-mea, este cea mai bună din lume. De data asta mi-a dat din banii ei de buzunar să mă duc la şedinţă.   Sărrrrr’naaaaaa mami.

Vroiam să fac o categorie separată pentru articolele astea despre şedinţele de logistică, dar nu prea pot să dau multe detalii de la fiecare întâlnire, aşa că mă voi limita la câte un articol din când în când. Chip in taci.

PS: prima variantă a articolului nu era aşa structurată şi cu titluri, dar m-am gândit că pe cuvintele şedintă de logistică chiar vreau să ajung pe locul 1 în Google pentru că şedinţa noastră chiar merită să fie pe locul 1, aşa că am făcut şi eu puţin SEO, cu scop nobil, hai, hai dă-mi şi mie un liiiink. Merci.