Steve Jobs – un om care a schimbat lumea


După ce că sunt cam incult, mai fac și nazuri când e vorba să aleg ce să citesc. În cazul ăsta, cred că sămânța a început undeva când M-a mușcat mărul și mi-a plăcut conceptul Apple, pe care mai apoi am reușit să-l personific în Steve Jobs, o altă persoană pe care-mi pare rău că n-am avut cum s-o cunosc când încă era în viață. Stai mă, că nu zic că ar fi venit el la mine acasă să bem un suc, ideea era ca măcar aprecierea pe care o am acum pentru el să nu fie post-mortem. Timpul trece, pietrele rămân, câinii latră. Mă rog.

Dacă m-aș constipa numai cu efectul fluturelui, aș considera că toți oamenii schimbă lumea, dar asta ar fi cam tras de păr, când de fapt poate că fiecare influențăm parcursul lucrurilor, dar doar câțiva schimbă cu adevărat lumea. Ei bine, eu cred că Steve Jobs a fost unul dintre ei, unul dintre aceia.

Biografia lui o consider o inspirație, sau mai bine zis o aspirație, un model, pentru mine din păcate de neatins, deoarece nu cred că poți realiza ce-a făcut el doar imitând sau propunându-ți. El a fost un firesc și efemer colțuros cu spirit nemuritor, iartă-mi exprimarea flatulentă.

Un ciudățel dificil, perfecționist,  dar vizionar mai departe de definiție, un energic focalizat, un perseverent consecvent, o durere de nelipsit pentru cei comozi și conformiști din jurul lui. A fost un artist pentru tehnologie și un ilustru inginer pentru artă, un catalizator de idei fantastice, colosale, mirobolante aduse în practică prin disperarea multora care n-au putut să înțeleagă mai mult decât evidentul. A adus integrarea pe verticală unde nici măcar ce-i ce-au definit-o n-au știut că poate să ajungă și a dat un serios bobârnac evoluției.

Am învățat de la el că nu este niciodată prea târziu să te oprești și să o iei de la început atunci când n-ai convingerea că acel lucru pe care-l faci nu este maxim din ce vrei tu să fie, că viziunea de multe ori înseamnă contrarul popularității și curajul se sprijină pe nebunia de a merge înainte, în special atunci când toate îți arată drumul invers.

Cu ocazia asta mi-am deschis și apetitul pentru biografii, așa că stai p-aproape, sigur va mai urma ceva. Cu alte cuvinte, timpul petrecut citind biografia asta a fost cam lung datorită multelor episoade de lectură și a acoperit o arie geografică destul de mare, însoțindu-mă în multe călătorii, mai ales că nu a fost o lectură liniară și simplă de digerat pe fugă. Cred că nu mai am răbdare să mă grăbesc 🙂


Lasă un răspuns