Daca-mi spunea careva anu’ trecut prin August-Septembrie ca in nici doua luni se duce totu’ la draq, ca sistemul financiar global devine un balonel mare de sapun cu stratosfera de baieti destepti, mai putin buni decat rai, ca industriile si serviciile se stafidesc pe picioare de parca le-ai pus la ultraviolete intr-un laborator de teste operat de extraterestrii, sau ca o sa vad intr-o tara in plina expansiune cum companiile se restructureaza si dau faliment, i-as fi spus: ba prietene, esti dus! Din pacate sau fericire n-am avut asa prieteni si cu totii ne uitam ca omida la sudura acu’ si din franturile, care mai degraba sunt artificii, din presa, din barfe, din paaaanaaa mea, incercam sa ne scoatem din privire luminita aia de stupiditate pe care o au animalele mici care se uita in oglinda.