Pauza mea

Blog

  • Limba cehă

    În afară de noul meu hobby – cositul – m-am apucat să învăț și o limbă străină. Am ales ceha pentru că am avut ocazia să cunosc mai mulți oameni deosebiți. Este o combinație de provocare personală și un fel de tribut din respect pentru anumite lucruri.

    Oricum, călătoria este promițătoare. Deși pare foarte greu, nu este. Depinde cum privești treaba asta cu o limbă străină. Dacă o iei de la început că e greu, așa va fi. Dacă în schimb te gândești în pași mici și ai și un motiv motivant, 🙂 totul devine mai ușor. Nu vreau să scriu poezie în cehă și nici proză. Vreau doar să am o fluență minimă și să pot spune anumite lucruri.

    Am găsit site-ul Fluent in 3 months care include un fel de metodă de învățare a unei limbi străine. Mi-am mai  instalat un soft ca să învăț mai ușor cuvinte și expresii în limba cehă.

    Prima etapă din program a presupus să mă înregistrez când spun un fel de scurtă prezentare personală în limba cehă. Taaaa-daaaam:

    Așadar, măcar să mă fac de râs complet dacă tot am început, nu?

    Te țin la curent cu progresul.

    Și să știi că e chiar interesant să înveți o limbă străină. Deja mă gândesc care să fie următoarea… 🙂

     

  • Cositul, un nou hobby

    Vreau  un nou hobby. Cred că am prea multe și  probabil de asta nu sunt de ajuns 🙂

    Mă apuc de cosit. Până atunci, am o listă scurtă de hobby-uri:

    • Cânt la chitară. Mai precis, cântam. În facultate era chiar interesant. De când cu copiii, cei patru acum, rarele momente când cânt la chitară sunt pline de… am o căsuță miiică, așa, așaaa, aaașaaa. Am avut o perioadă când stăteam singur în Pitești, mami și piticii fiind la Ploiești. Atunci mi-am cumpărat o chitară electrică. Aveam nevoie de ceva să-mi țină ocupată mintea, în serile de lângă pădure. A trecut;
    • Scriu câte ceva. Am blogul ăsta de ceva vreme, dar apuc rar să mai pun articole. Mai mult scriu în jurnalul de meu de tată. Acolo parcă simt că merită mai mult;
    • Anul ăsta (2016) am mai făcut câte ceva, să nu îmi ies din formă:
      • Vând linguri de lemn pe Amazon 🙂 știu, e o tâmpenie, dar am vrut să vând americanilor ceva românesc. Și am făcut-o. Deja am vândut vreo zece. Le vând în pierdere, e adevărat, dar nu asta m-a interesat. Am vrut să văd dacă se poate. Și da, se poate. Am pus și un site unde urma sa atrag trafic pe linguri de lemn. Belea, nu? 🙂 Happy-Kitchen-Utensils.com Lingurile sunt pe Amazon, se vând ca pâinea caldă de rumeguș. Zi-le prietenilor din State!
      • Am făcut un magazin online,  affiliate, adică vând marfa altora. Tot pentru americani, nu știu ce mi-a picat pe ei. Magazinul este specializat pe chestii de gătit, bucătărie, chestii d-astea. Whats-Cooking.net
      • M-am înscris la niște cursuri online. Câte ceva despre scris, că vreau să scriu o carte, ceva despre citit rapid și memorie. Bineînțeles că mi-a venit ideea să fac ceva și pe tema asta. Mi-am rezervat un nume de domeniu și o să revin în curând cu rezultatele. O să fie ceva de genul învătatul te face fericit;

    Și revenind la început: vreau un nou hobby. Acum că am ajuns și eu cineva și chiar pot spune câte ceva despre carieră, nu m-am apucat pur și simplu. M-am uitat și eu în jur. Virtual. Și am văzut care sunt hobby-urile trendy prin lumea corporatistă:

    • Golf;
    • Chestii zen;
    • Critică de artă;
    • Colecționari de oase de dinozauri;
    • Formula 1 și multe altele

    O grămadă de opțiuni, dar n-am găsit nimic să-mi placă. Apoi am luat-o mai structurat:

    1. ceva cu mișcare fizică;
    2. să fie în aer liber;
    3. să am o împlinire că am făcut ceva util,

    Și uite așa m-am decis, mă apuc de cosit.

    Și ca să fie clar că m-am dus cu capul, proprietarul casei unde stăm, s-a angajat să aranjeze el cositul curții de mai multe ori pe an. Dar ce importanță are asta? Eu când vreau să fluier, cosesc.

    Am am fost la Dedeman și mi-am luat coasă. Vroiam din aia cu coadă de lemn. Am găsit coada, dar asamblarea coasei era un mister. Pentru mine clar, dar și pentru vânzătorul cu ochii mari. Nevastă-mea tot zicea să iau o cositoare electrică, dar eu nu. Haaa-haaa. Mi-am luat coasă. Mâner de aluminiu, că ăsta era compatibil cu prinderea coasei. Cosit frate, asta este. Ceva pământean să faci bătături bio în palme. Asta da!

    A cam plouat astăzi, dar o asamblez și încep treaba. O să tastez cu coatele în curând că palmele cred că vor fi puțin cam umflate în curând.

    Hai că mă cheamă pământul, paaa 🙂

    IMG_5803

  • Simțurile: rădăcini ale prezentului

    Am răcit: nas înfundat, strănuturi, tuse, chestii de sezon, deci sunt la modă. Nu e prima oară iarna asta, dar este prima dată când, în afara faptului că n-am simțit mirosuri, am pierdut și partea cu gustul. Auzisem, dar nu-mi amintesc să mi se mai fi întâmplat. Când am început să fiu conștient de problemă, deși nu e cine știe ce, mi-am dat seama de niște lucruri evidente de altfel.

    Imaginează-ți un grătar la care nu simți nimic. Asta în condițiile în care numai mirosul de grătar din haina pe care o port mă umple de bale, ca să zic așa plastic. Am făcut și pește. Nimic. Adică textura mâncărurilor o simțeam, dar nimic altceva. Am lins și o lămâie, care altă dată m-ar fi făcut verde la față. Nimic.

    Era ca și cum una din culori ar fi dispărut din lumea mea. Îți închipui? O viață fără verde de exemplu. Păi cum ar fi iarba frate? Frunzele, bradul de Crăciun? Mda și uite așa mi-am dat seama cât de importante sunt simțurile pentru a putea fi cu adevărat prezent. (mai mult…)

  • Regulat, sau neregulat?

    Imaginează-ți că ajungi dimineața la servici, ai o mare mașinărie care face o cafea de calitate superioară, jdă feluri ca să zic așa, cu boabe râșnite pe loc pentru aromă completă, dar în loc de ceva de băut, mașinăria îți dă o afirmație de te doare neuronul ăla singur, cel care se trezește mai devreme, până la cafea. Îți dai seama ce valuri poate face o mașină d-asta, apreciată de toți, când cuvântul ei, care atârnă greu, spune digital și răspicat:

    – Opriți ciclul neregulat!

    Cred că d-aia substantivul mașină e de gen feminin…

    IMG_3845

  • Fugi până să ia foc, să nu mori de râs

    Uitasem de categoria asta de articole mai vechi Vara nu-i ca iarna, dar am o poză pe care trebuie să o public aici. Am participat la un workshop într-un hotel din capitală, unde limba română, cât și cea engleză sunt la ele acasă, excepție fiind mai mult ca sigur afișul ăsta înflăcărat cu planul de evacuare în caz de incendiu.

    IMG_3684

    Din picanterii: închide-ți gazele și asta din franțuzescul switch or turn off gas, dorrs…, keep your calm down. Deci nu oricum.