Tipuri de insistenţă


insistentaCu toate că insistenţa reprezintă în anumite cazuri chiar o condiţie de bază a succesului, pentru mine, pe total, exeperienţele în ceea ce priveşte insistenţa sunt majoritar neplăcute. Nu vreau să detaliez prea mult nici cu cine se învecinează (nesimţirea, indolenţa, perseverenţa, consecvenţa, prostia etc), nici cum grădina lui Dumnezeu este mare dar mulţi au sărit gardul. Vreau doar să surprind câteva tipuri de insistenţă.

Insistenţa profesională

Sunt anumite cazuri când văd persoane insistente cu motive bine determinate, care-ţi urmăresc obiectivele şi folosesc insistenţa pentru a dărâma anumite bariere în drumul lor. Pe de altă parte, tot aici cred că se încadrează şi insistenţa aia cronică, pe care eu o asimilez agenţilor de vânzare. Hopa,  am încă o prejudecată.  Îmi aduc aminte o fază cu un agent de asigurări, de fapt o agentă, care teroriza acum ceva ani un fost coleg de servici. Râdeam cu toţii de el cum încerca să scape de ea şi nu putea. La început mai discret, apoi pe faţă, dar totuşi nu reuşea.  Era iarnă, dimineaţă. Îl sună. Disperat, aruncă telefonul. Răspund eu şi tipa nu îşi dă seama că vorbeşte cu altcineva. Eu zic ceva de genul… dar chiar nu vă daţi seama că nu aveţi şanse să îmi vindeţi pachetul ăsta de asigurări după atâtea refuzuri şi insistenţe? Ea, răspunde ceva asemănător cu …insistenţele m-au dus departe, nu pot să accept un refuz. Atunci îmi pică fisa şi îi spun că probabil are dreptate. Îmi spune că vrea să ne întâlnim în persoană pentru a-mi detalia „avantajele” ofertei. Nu avea birou, deci trebuia să ne întâlnim undeva în centrul oraşului. Stabilim întâlnirea peste o oră. Evident ea este acolo şi din nou evident, eu nu. A aşteptat vreo 20 de min şi sună. Colegu’ pasează telefonul, eu: da, scuze că nu am ajuns, mai durează vreo 25 de minute e ok? Ea: binenţeles, vă aştept. Nu vreau să te plictisesc aşa că îţi imaginezi repetarea acestei situaţii de vreo 3 ori, după care la ultimul apel îi spun că nu mai pot să ajung. Asta era deja enervată şi-mi spune că aşa ceva nu este posibil, blablabla bla şi închide telefonul. Succes. Colegul îmi dă o bere că a scăpat. A doua zi dimineaţa primeşte un telefon… Deci tipa era bolnavă cronic de insistenţă. Boală profesională probabil.

Insistenţa neprofesională

Vine cineva la tine. Vrea ceva. Binenţeles este urgent. Îţi schimbi programul pentru a-i rezolva urgenţa şi îi spui că rezultatul va fi gata în 30 minute şi îl va primi pe email. Între timp te sună de trei ori. Îi repeţi de fiecare dată că la termenul agreat va primi ce a cerut. Trece o oră. Vine la tine şi zice: nu mi-ai dat şi mie aia. Şi tu zici: Ba da, cum am vorbit, ţi-am trimis-0 pe mail, la ora stabilită. Concluzia: a vrut ceva urgent, te-a bătut la cap, a trecut cu mult termenul la care avea nevoie disperată de informaţie, nici măcar nu are bunul simţ să verifice dacă a primit ce a cerut şi vine să reproşeze diafan ceva. Insistenţă neprofesională, ca să mă exprim frumos.

Insistenţa nevinovată

Copilul scapă jucăria din mână în timp ce stă pe scăunelul de mâncat. Te apleci şi i-o dai. O scapă din nou. E mic. Te apleci şi i-0 dai. Se bucură şi râde. Te bucuri şi râzi şi tu. O scapă din nou. Te apleci şi i-o dai. Repetăm de vreo trei ori. Eşti nervos sau nervoasă deja. Nu te mai apleci. El ţipă, supărare mare. Nu poţi mânca în gălăgia asta. Te apleci şi i-o dai. Râde. Îţi dai seama că de fapt el nu se juca cu jucăria. El se juca, dar cu tine. Insistenţa lui este totuşi nevinovată, chiar dacă plăcut manipulatoare.

Insistenţa tâmpă

Îmi aduc aminte de un filmuleţ pe care l-am văzut prin şcoala generală la biologie. Ce tare era când ne punea profu’ documentare luate de la Palatul Culturii pe pelicule din alea la rolă. Era ceva magnific. Colosal. Să revin. În filmuleţ era un fel de insectă, parcă o viespe, care aducea o chestie lângă „cuibul” ei. O lăsa acolo, apoi intra să vadă dacă totul e ok, ieşea afară, lua chestia şi o băga înăuntru. Nimic deosebit. Problema apărea când chestia era mutată câţiva centimetri. În momentul ăla, insecta intra într-o buclă infinită: muta chestia lângă intrare, se băga înăuntru, verifica, ieşea, vedea că nu mai este chestia la locul ei, o lua, o punea la intrare, se băga înăuntru, verifica, ieşea, dacă iar era mutată o lua de la început. Insistentă, dar şi tâmpă. Săraca insectă nu prea are nici o vină, dar dacă extindem scenariul la oameni, sigur găseşti un exemplu printre cunoscuţi…

Mai ştii şi alte tipuri de insistenţe?


2 răspunsuri la “Tipuri de insistenţă”

  1. Deobiecei eu insist să nu instiste pentru că dacă eşti hotărât asupra unei păreri atunci nu mai are rost să mai asculţi insistenţele unora şi altora … strică buna dispoziţie.

Lasă un răspuns