Pauza mea

Etichetă: stres

  • Cum să scapi de stres?

    relaxare

    Acum că am văzut ce este stresul, de câte tipuri este, care sunt semnele care ne spun că suntem stresaţi, mi se pare normal să vedem şi ce putem face să ne reducem nivelul stresului.

    Stres mai puţin prin…

    • ceva mişcare – în principal cam orice fel de mişcare fizică îţi canalizează energia într-o altă direcţie, reducând niveul de stres. Asta poate însemna 5 min de alergare, sau nişte flotări. Sunt şi momente când activităţi din astea nu prea ai cum să le faci, dar fii prieten cu tine şi ajută-te, de exemplu încordează-ţi nişte muşchi (abomen, picioare, braţe etc.) până în momentul când devine puţin dureros. Ia o pauză şi repetă. La mine funcţionează, încearcă şi tu. Dacă vrei să faci o activitate mai regulată încearcă programul 100 flotări. Eu am început de la vreo 20 de flotări pe serie şi am ajuns la vreo 65. Chiar mă simt mult mai bine şi nu neapărat fizic, mă simt mai împlinit şi psihic. Cred că numai gândul că fac ceva pentru mine mă relaxează şi-mi lasă conştiinţa să stea calmă când mai exagerez cu câte ceva (alcool, oboseală etc.). Binenţeles că ai şi variantele total adevărate de yoga, pilates, tae-bo, sau mersul tradiţional la sală. Eu încă nu am reuşit să îmi impun aşa ceva. Am făcut în tinereţe. Oricum, mi-am promis că imediat ce vine primăvara şi se încălzeşte să imi fac un program pentru a ajunge să alerg cel puţin 5km, ceva de genul ăsta. Şi voi reuşi;

    • fă-ţi o listă – nu am vrut să scriu plan că sună naşpa. O cauză a stresului este şi faptul că în timpul zilei ori ţi-e frică să nu uiţi să faci ceva, ori ai uitat să faci ceva care era important. Indiferent de situaţie, dacă-ţi scrii o listă cu ce ai de făcut şi o ţii la îndemână, ai şanse majore să scapi de o parte din stres. Variantele sunt multiple, de la un peticuţ de hârtie, până la o agendă soft sau un organizator pe iPhone. Oricare din variante îţi va reduce stresul;
    • comunică mai bine – ai văzut ce ţi se întâmplă când ai idei sau emoţii importante pe care le laşi nespuse. Practic ele evoluează în mintea ta, de multe ori pe scenarii SF dar şi greşite, producându-ţi mai multe frustări şi mai mult stres. Mai ales frustrant este momentul când ceilalţi chiar vor să comunice cu tine, te şi întreabă ce ai, iar tu trebuie să te chinui să inventezi chestii ca să nu spui ce te preocupă cu adevărat. Alte motive pentru a te stresa singur(ă). Fii sincer(ă) cu cei din jurul tău, indiferent că e vorba de servici, şcoală sau casă şi ceilalţi vor învăţa să te respecte pe tine, ideile şi opiniile tale, astfel scoţi neînţelegerile datorate comunicării de pe lista ta de factori de stres;
    • nu te baza pe medicamente – există o grămadă de variante pentru tratamentul stresului, dar din câte am citit, chiar şi producătorii le recomandă pentru un tratament limitat în timp. Adică iei o pastilă antistres că ai un atac de panică sau aşa ceva, dar nu să iei în fiecare zi şi după aia să te stresezi dacă ai uitat să iei pastila. Adevărata viaţă fără stres nu este cea dată de pastile, este cea pe care ţi-o faci singur(ă), cunoscându-te şi luându-te în considerare pe tine însuţi când faci anumite chestii. Mi-am cumpărat şi eu un ceai antistres, pe ăsta îl consider totuşi inofensiv. Oricum, dacă simt ceva depenţă, cum ar fi că nu mai am poftă să beau o palincă de la finu’ de la Satu Mare, pentru că simt nevoia să beau ceai din ăsta tot timpul, renunţ imediat 🙂 La ceai. Ce-ai?
    • opreşte-te, numără, respiră – când un factor puternic de stres te loveşte intens, indiferent care ar fi el, fă primul pas decisiv: opreşte-te. Imaginează-ţi un mare semn STOP şi concentrează-te pe el. Nimic altceva nu mai există. Apoi numără încet până le 10, la fel de concentrat(ă), ca şi cum nimic pe lumea asta nu este mai important. Dacă factorul de stres te încurcă la numărătoare, ia-o de la început. Pasul următor este să îţi controlezi respiraţia. Inspiri pe nas, expiri pe gură. Fă-l să devină un gest conştient, nu ca în mod normal. Relaxează-te şi concentrează-te asupra exerciţiului pentru a reduce stresul – detalii mai multe aici;
    • buşeşte-ţi monitorul – aloo, stai aşa, vorbeam virtual. Reia paşii anteriori şi când ajungi aici, descarcă progrămelul ăsta care-ţi dă posibilitatea să spargi ecranul cu un ciocan, o mitralieră, o drujbă, un aruncător de flăcări, ai prins ideea…
    • priveşte un slideshow calmant – circulă o grămadă pe mail, aşa că dacă ai unul favorit, ţine-l la îndemână. Uite aici unul de la Google video;
    • deprinde o tehnică –  de exemplu cea propusă de tapping.com (Emotional Freedom Technique) prin care îţi poţi influenţa starea psihică;
    • vezi un filmuleţ haios – ai mii de variante. În 5 secunde am găsit şi eu ceva pe youtube cu care poţi începe imediat aici;
    • joacă-te puţin – ceva ce am mai folosit în trecut, chiar îl aveam pe versiunea veche a sitului era Paintball Stress Relief;
    • orice altceva – fă orice altceva care te relaxează, miroase o ceapă, râcâie un perete, cojeşte o tastatură, sigur găseşti tu ceva, orice care să-ţi readucă starea de acalmie mult dorită.

    Zi-mi te rog ce funcţionează pentru tine, cine ştie, poate fi util şi altora, că de stres nu ştiu pe nimeni să ducă lipsă…

    PS: şi uitasem să scriu de masaj. De relaxare. Şi de un yo-yo. Şi biluţe din alea chinezeşti.

  • Ce este stresul?

    În pauza mea de astăzi o să învăţăm împreună ce este stresul, adică modul în care corpul uman reacţionează la diverşi stimuli externi şi interni. Mă interesează să înţeleg(em) care sunt cauzele stresului, cum te afectează şi care sunt tipurile de stres. Eu nu prea am auzit cuvântul stres înainte de 89, asta însemnă ori că eram eu prea mic, ori că nu exista cuvântul ăsta atunci, ori că nu erau oamenii aşa stresaţi. Logica mă împinge să merg pe ultima variantă.

    Cauzele stresului

    Împărţite în două mari categorii, cauzele stresului sunt generate de ceva fizic (frica pe care o simţi datorită unui pericol în care te afli) sau ceva emoţional (ceva ce te preocupă sau îngrijorează acasă, la şcoală, la servici etc). Mai în detaliu, cauzele stresului se grupează şi în:

    • stres de supravieţuire – când vezi că ceva sau cineva te ameninţă fizic, corpul generează o explozie de energie, fie pentru a lupta împotriva cauzei, fie pentru a fugi de ea. Chestia asta este valabilă atât la om cât şi la animale. Dai sau fugi. Alegerea este conştientă sau subconştientă, ca atunci când te miri cum naiba ai reuşit să pui frână şi să-l eviţi pe boul care tocmai intra în tine. Dacă te-ai dat jos la el cu spume la gură şi el a tăiat-o cu scârţâit de roţi ai şi un exemplu de caz când creierul a dictat îndepărtarea de cauza stresului (în situaţia asta tu ai devenit factorul lui de stres);
    • stres intern – sigur ţi s-a întâmplat să te stresezi în legătură cu un lucru pe care oricum nu-l poţi controla sau influenţa. Tipul ăsta de stres cauzează şi dependenţă. Sigur ştii un apropiat de-al tău care are pur şi simplu nevoie de agitaţie, tensiune, grabă. În cazul lui, lipsa factorilor ăstora generează stres;
    • stres extern sau de mediu – gălăgia, îmbulzeala, frigul, căldura etc sunt factori care-ţi pot genera stres;
    • oboseala şi munca în exces – pauzele lungi şi dese cheia marilor succese; n-o fi adevărat, dar ceva sâmbure de adevăr tot există. Nu mai vorbim de cazul dramatic al auditoarei de la Erns&Young care chiar a murit din cauza asta. Nu degeaba am pus subtitlul blogului ca fiind Pentru sănătatea dvs. evitaţi consumul excesiv de stres, muncă şi frustrări.

    Cum te afectează stresul?

    Dacă am văzut care sunt cauzele, hai să vedem şi nişte efecte, nu? Păi în primul rând discomfortul fizic şi/sau mental, oboseala, depresia, imposibilitatea de a gândi limpede.

    Care sunt tipurile de stres?

    Stresul este de două feluri: negativ şi pozitiv. Iete na. Păi numai când zic stres parcă mă râcâie ceva, cum poate fi şi pozitiv? Treaba este destul de simplă. În anumite momente, un pic de stres este chiar benefic. De exemplu, când începi ceva nou, când te pregăteşti pentru un interviu, stresul te poate ajuta cu mai multă energie să faci faţă provocării, să te concentrezi, să dai bine blabla. Dacă în schimb te stresezi zi de zi cu ceva, cum ar fi cu serviciul, şcoala sau familia, atunci  stresul îţi consumă energia în loc să o genereze. Normal.

    Semne fizice şi mentale ale prezenţei stresului

    Primul lucru pe care îl ai de făcut ca să-ţi reduci nivelul stresului este să recunoşti sau mai bine zis să conştientizezi prezenţa lui. Când eşti stresat(ă) corpul îţi dă semne pe care ar trebui să le iei în considerare. Semnele se împart în două categorii, aferente intervalului de timp asociat stresului tău, rezultând deci două categorii, semne ale stresului pe termen scurt şi semne ale stresului pe termen lung.

    Pe termen scurt:

    • îţi creşte pulsul (şi nu eşti în alergare ca să nu pierzi avionul către Belize pentru luna de miere);
    • transpiri mai mult (exclud momentele de saună);
    • ai mâinile şi picioarele reci (dar nu când eşti în cadă şi s-a oprit apa caldă, cu toate că şi asta ar fi o situaţie stresantă);
    • stare de încordare (şi nu eşti la sală sub haltera de 50Kg);
    • gura îţi este uscată (dar nu din cauza bauturii si mahmurelii) ;
    • te duci de 5 ori la baie în 3 minute şi pentru că ai uitat c-ai fost deja;
    • durere de cap şi probleme de respiraţie;
    • lipsa durerii poate fi şi ea un semn (eşti pe munte şi te julşti serios la cot, te doare rău, ţipi şi te întorci, apare o ursoaică nervoasă, crezi că mai simţi vreo durere-n cot?).

    Pe termen lung:

    • schimbarea evidentă a apetitului (mă refer în principal la mâncare), care poate fi în ambele sensuri ori să mănânci mai mult, ori mai puţin;
    • schimbarea radicală a somnului (ori dormi mult mai mult, ori mult mai puţin);
    • deprinderea unor ticuri nervoase (ros unghii, scrâşnit din dinţi, vorbit în continuu sau deloc etc.);
    • starea generală de oboseală, chiar extenuare;
    • reducerea performanţelor sexuale – aloo, până aici.

    Simptomele se pot regrupa şi în alte tipuri de categorii, cum ar fi:

    1. fizice (durerea de cap şi oboseala);
    2. mentale (imposibilitatea de a te concentra);
    3. emoţionale (iritabilitatea crescută sau depresia);
    4. sociale (izolarea).

    Nu înseamnă că dacă ai la un moment dat vreunul din semnele astea poţi primi concediu medical să nu mai mergi la servici sau scutire să nu te mai duci la şcoală, dar cel puţin ar trebui să-ţi dai seama dacă eşti afectat(ă) de stres, să conştientizezi situaţia, ca să poţi merge mai departe spre nişte metode pentru a-l elimina.

    Testează-te să vezi dacă eşti stresat(ă)

    Există o grămadă de teste pe net care-ţi pot spune dacă eşti sau nu stresat(ă), dintre ele am ales câteva:

    • Un test de pe sănătate.org găseşti aici;
    • Pentru stresul la locul de muncă ai un articol interesant aici;
    • Tot pentru a-ţi testa nivelul de stres mai ai şi testul ăsta;
    • Discovery, in secţiunea Health are testul ăsta (limba engleză);
    • Chiar dacă nu este ştiinţific, testul ăsta este haios.

    Stresul în statistici

    Acum dacă ştii că eşti stresat(ă) trebuie să mai ştii că nici singur(ă) nu eşti, sunt o grămadă de stresaţi. Nu e o noutate asta, vezi şi tu în fiecare zi care mai de care mai stresat şi/sau stresant. Am căutat statistici pe tema stresului în .ro dar nu am găsit nimic relevant, chiar dacă în domeniul ăsta România are un potenţial deosebit. Dacă ştii sau ai văzut pe undeva, pune te rog un comentariu.

    În episodul următor vom învăţa împreună cum să facem să reducem sau să controlăm stresul, că de eliminat nici nu se pune problema. Va urma.

    PS: un articol similar şi interesant pe tema stresului găseşti aici.